DECLARATIE DE PRINCIPII

1. PROFILUL CONSILIERULUI JURIDIC: Despre Necesitatea Diferentei.

Companiile simt nevoia sa angajeze consilieri juridici pentru ca serviciile de consultanta oferite de avocati nu indeplinesc cerintele societatilor in termeni de disponibiliate, calitate, cost, eficienta si protectie a informatiilor.

Profesia de consilier juridic este in continua dezvoltare astazi. Exista doi factori principali care contribuie la acesta: cresterea volumului de legi si dezvoltarea rapida a corporatiilor.

Societatile, confruntate cu procesul de globalizare a comertului, trebuie sa faca astazi fata unei competitii diverse, eliberate de constringerile si prejudecatile vechilor prejudecati ale mediului de afaceri. Noile conditii economice necesita un proces continuu de inovare in ce priveste calitatea, stilurile de munca si motivarea angajatilor pentru a atinge obiectivele corporatiste.

Pe de alta parte, legislatia sufera la rindul ei schimbari importante:

- normele si practicile comerciale devin din ce in ce mai mult transnationale;

- creste gradul de complexitate datorat aparitiei unor noi ramuri de drept [cum ar fi dreptul mediului electronic sau dreptul mediului] dar si datorita sofisticarii unor ramuri de drept traditionale [cum ar fi dreptul financiar sau dreptul societar]. Iata de ce nivelul crescind de complexitate al reglementarii existent astazi nu mai permite unui singur jurist sa administreze intregul spectru al reglementarii afacerilor.

- Legea a inlocuit norma morala ca mijloc de organizare a societatii;

- Exista o liberalizare a dreptului afacerilor, insotita frecvent de un proces de “de-normare” care are drept rezultat transferul creativitatii juridice de la legislator la mediul de afaceri prin intermediul instrumentelor contractuale.

- Ca o echilibrare a liberalizarii, exista o crestere a punerii in aplicare si realizarii drepturilor publicului, format din cetateni si consumatori.

In ultimul timp aceste tendinte au influentat modul in care societatile iau decizii prin intermediul unor noi tehnici de decizie manageriala si au provocat o schimbare in rolul serviciilor juridice. Acestea devin tot mai mult o parte integrala si esentiala a activitatii de administrare a unei corparatii, similara componentei financiare sau de cercetare-dezvoltare.

Aceste schimbari explica necesitatea unui nou mod de practica juridica si ne dau o imagine despre caracteristicile specifice profesiei de consilier juridic.Necesitatea existentei profesiei noastre este data de necesitatea crescinda a unei companii de a avea disponibili oricind in structura ei de organizare experti juridici calificati.

2. CARACTERISTICILE SPECIFICE PROFESIEI: Ce ne deosebeste de alti juristi?

1. Caracteristici esentiale

i. Prima caracteristica esentiala a profesiei noastre este lipsa unei clientele. Un consilier juridic are multe contacte personale atit in interiorul companiei cit si cu alte companii. Toate aceste contacte nu formeaza insa o clientela deoarece el nu apara interesele lor private si nu este renumerat de ei. Consilierul reprezinta interesele companiei, de regula ale unei singure companii ori ale unui grup de companii. Iata de ce nu exista o similitudine cu practica avocatilor si regulile de etica aplicabile nu pot fi in intregime similare cu cele ale avocatilor care reprezinta persoane fizice. Un consilier juridic ofera servicii juridice companiei sale si nu tertilor.

ii. Activitatea consilierului juridic se deruleaza in cadrul unui contract de munca care implica relatia de subordonare caracteristica oricarui angajat. Tototdata, activitatea sa este guvernata de dreptul muncii si, dupa caz, de contractul colectiv de munca aplicabil.In mod exceptional, relatia dintre un consilier juridic si compania sa poate lua forma unui contract de servicii pe termen mediu sau lung.

iii. In ambele cazuri consilierul juridic trebuie sa aiba o independenta care nu poate fi afectata de statutul sau de angajat, similara cu situatia unui doctor angajat intr-un spital sau a unui farmacist angajat intr-o farmacie ori chiar similara cu cea a unui avocat angajat al unui cabinet de avocatura.

Faptul ca un consilier juridic are asigurata in mod legal independenta intelectuala si tehnica a deciziilor sale este confirmat de o serie de decizii ale unor Curti Supreme din Europa [Anglia, Belgia si Franta]. A fost confirmata recent si de o comisie parlamentara olandeza [Comisia Cohen] insarcinata cu reevaluarea profesiilor juridice pe baza experientei din ultimii 25 de ani.

Conceptul de independenta inseamna, ca si pentru alte profesii :

- pe de o parte, este vorba de o autonomie intelectuala bazata pe competenta cunostintelor juridice ale consilierului care il indreptateste pe acesta sa consilieze si care permite administratiei societatii sa considere sfatul sau ca fiind definitiv si invariabil.

- Pe de alta parte, este vorba de curajul de a sustine o opinie si de a convinge administratia societatii sa o ia in consideratie, chiar cu riscul impopularitatii consilierului sau a opiniei sale.

iv. Functiunea consilierului jurdic este cea a unui expert in solutionarea problemelor juridice. Aceste probleme sunt similare cu cele pe care le intilnesc in practica si in mediul academic ori educational si avocatii, notarii, executorii ori judecatorii unei instante comerciale. Diferenta dintre consilier si acestia din urma care intervin de obicei “a posteriori”, dupa ce faptele s-au consumat, este aceea ca un consilier intervine de cele mai multe ori “a priori”, cu rol preventiv – el fiind de exemplu primul care aplica o legislatie noua. In absenta unei practici, a unei jurisprudente ori a altor analize juridice el este primul care trebuie sa aplice in viata de zi cu zi a unei companii in mod intempestiv reguli si norme noi, publicate in editia de dimineata a Monitorului Oficial. Acest rol de “luptator in linia intai” descrie fara prea multe comentarii functia particulara pe care o are in present consilierul juridic in implementarea legislatiei Europene.

v. Consilierul juridic face de regula parte din functia de management a companiei, de cele mai multe ori fiind chiar manager sau vicepresedinte.El este un membru important al echipei multi-disciplinare care se afla in relatie directa si permanenta cu Consiliul de Administratie al societatii. El este o parte componenta din valorile corporatiste ale societatii pentru care lucreaza.

vi. O ultima caracteristica specifica pe care o punctam aici este aceea a mobilitatii. Fie ca se misca intre filialele societatii sau, in cadrul marilor corporatii trece de la o specializare la alta ori dintr-o tara in alta consilierul juridic este obisnuit sa fie mobil si gata oricind sa se transfere de la o companie la alta ori chiar de la o profesie la alta in cadrul marii familii a juristilor. De aceea decizia unui consilier juridic de a abandona profesia de jurist este una deosebit de grava si aceasta se intimpla de obicei numai pentru a prelua responsabilitati executive mai importante cit timp efectul deciziei sale de a iesi din profesie inseamna sa dea la o parte o investitie imensa de timp si de resurse in acumularea de expertiza juridica.

2. Sarcini ce revin consilierului juridic

Sarcinile care revin de regula unui consilier juridic in cadrul unei societati pot fi sintetizate astfel:

- identificarea, prevenirea si minimizarea riscurilor juridice care afecteaza societatea, angajatii si proprietatile ei in cursul desfasurarii activitatii acesteia;

- identificarea mijloacelor legale aflate la dispozitia societatii pentru a-si atinge obiectivele la un cost rezonabil si cu un risc juridic minim;

- optimizarea drepturilor si obligatiilor legale care revin societatii fata de terti, in sectorul public sau privat; asemenea drepturi si obligatii trebuie sa fie coerente si consistente, atit de sine statator cit si in acord cu obiectivele companiei si cu codul de conduita al acesteia [la a carui elaborare a participat] ; aplicarea acestor drepturi si obligatii cu toate mijloacele adecvate, inclusiv actiuni in fata autoritatilor si instantelor competente.

- administrarea cerintelor legii societatilor comerciale aplicabile companiei ca entitate juridica [de exemplu adunarile generale sau ale consiliilor de administratie]

- conducerea negocierilor contractuale si redactarea proiectelor de contracte si a contractelor;

- raspunde de actiunile pornite in fata autoritatilor competente, inclusiv instante de judecata, precum si de tranzactile judiciare incheiate, in solidar cu avocatii si alti consilieri externi implicati acolo unde este cazul;

- redacteaza opinii juridice scrise in legatura atit cu contractele cit si cu orice alt aspect al activitatii societatii, de cele mai multe ori in situatii de criza sau in momente de luare a deciziilor;

- informeaza si consiliaza managementul si angajatii societatii in legatura cu evolutia legislatiei care poate afecta activitatea acestora, in forma ei actuala si de lege ferenda

- se implica activ si constructiv in elaborarea de noi reguli si regulamente sau propuneri legislative ori de decizii ale administratiei locale care pot afecta activitatea societatii

- asigura interfata dintre societate si mediul juridic exterior

3. Recrutarea consilierilor juridici de catre companii

Societatile comerciale de astazi recruteaza talentele juridice cele mai bune pentru a se asigura ca au la dispozitia lor expertii potriviti. Initial acestia au fost recrutati dintre avocatii care erau specializati in probleme de drept comercial si aveau experienta in consilierea companiilor si care erau pregatiti si doreau sa isi ofere serviciile unui grup important de companii. Acesta sursa de recrutare continua sa fie folosita in anumite tari ale Uniunii Europene. Ea s-a dovedit insa inadecvata in acele tari unde faptul de a deveni angajat al unei societati comerciale a dus la pierderea de catre avocatii angajati nu numai a clientelei dar si a statutului si titlului detinute de acestia.

Iata de ce societatile si-au extins aria de recrutare catre avocatii care au terminat o facultate de drept si, avind drept scop urmarea unei cariere de consilier, si-au suplimentat educatia juridica initiala cu cursuri speciale de drept comercial ori alte calificari specifice afacerilor sau au invatat o limba straina.

In unele tari ale UE universitatile au receptat aceasta noua cerere intr-o faza de inceput si au gasit raspunsuri practice creind cursuri post-universitare. In Franta, spre exemplu, numeroase facultati au implementat cursuri care ofera o diploma de consilier juridic.

Consilierii juridici iau parte la selectia candidatilor si, impreuna cu profesorii facultatilor de drept si avocatii specializati in drept comercial, ofera o educatie care este legata direct de practica de zi cu zi a profesiei lor. La fel stau lucrurile si in Olanda, unde cinci facultati importante de drept au implementat, impreuna cu participarea activa a Asociatiei Olandeze a Consilierilor Juridici un curs in care consilieri juridici cu experienta si profesori ai universitatii predau notiuni practice consilierilor juridici stagiari dornici sa isi imbunatateasca cunostintele si practica.

Departamentele juridice ale companiilor nu au dificultati in a recruta fie direct studenti iesiti de pe bancile facultatilor,a caror competenta este verificata in cursul programelor interne ale societatii, fie la recomandarea asociatiilor de consilieri ori firmelor specializate de recrutare.

Criteriile de recrutare difera in functie de cultura corporatista a societatii angajatoare dar ele includ factori cum ar fi: capacitatea de a lucra in echipa, mobilitate, abilitati de comunicare si aptitudini pentru limbi straine.

4. Educatia juridica permanenta

Nasterea unor noi ramuri de drept si aparitia tot mai frecventa de noi reglementari atit nationale cit si internationale ori la nivel European, cele mai multe dedicate protectiei consumatorului impreuna cu “de-normarea” prin transferul creativitatii juridice de la legislator la consilierul juridic sunt factori care dau o importanta deosebita procesului de educatie juridica permanenta.

Companiile mari, cu multi angajati consilieri juridici, pot organiza propriile seminarii desi mare parte din bugetele destinate educatiei sunt alocate seminariilor sustinute de asociatiile de consilieri juridici si de societati specializate in asemenea servicii.

5. Reprezentarea profesiei. Citeva repere Europene

Dat fiind aparitia recenta a acestei profesii, ea nu este inca in mod clar identificata si reglementata prin legi speciale in spatial Uniunii Europene. Din acest motiv consilierii juridici nu au reguli specifice si nu sunt reprezentate de organizatii specifice cu exceptia tarilor din UE unde ei sunt sub reglementarea unor sectiuni ale barourilor de avocati nationale.

Din acest motiv, consilierii juridici sunt liberi sa isi foloseasca dreptul la asociere si sa creeze asociatii profesionale in baza reglementarilor generale privind asocierea.Aceste asociatii sunt deschise primirii de noi membri care au calificarea juridica necesara si sunt angajati in societati comerciale pe pozitii executive.

Spre deosebire de barouri, aceste asociatii nu reglementeaza accesul in profesie si nu protejeaza folosirea titlului de “consilier juridic”. Obiectivele principale se axeaza pe probleme de educatie si cercetare, apararea intereselor comune ale profesiei de consilier juridici si ii reprezinta atunci cind discuta cu alte profesii din cadrul familiei juridice ori in fata autoritatilor cind este necesar.

C. PRINCIPII DE ETICA:

Independenta opiniilor si comportamentul etic nu sunt incompatibile cu statutul de angajat

Consilierul juridic este legat de societate printr-un contract de munca. Cu toate acestea, exista probleme de etica profesionale care sunt comune profesiilor de avocat si de consilier juridic. Avind in vedere prevederile Codului de etica al avocatilor din Uniunea Europeana, vom examina in continuare citeva din principiile de etica comune ambelor profesii.

1. Independenta.

Codul de etica al avocatilor din Uniunea Europeana prevede urmatoarele:

“2.1. Independenta

2.1.1 Indatoririle numeroase pe care le are un avocat necesita independenta sa absoluta. El trebuie sa fie liber de orice influente, in special cele care pot apare datorita intereselor sale personale sau presiunilor externe. In cadrul procesului de justitie este nevoie sa avem incredere independenta sa la fel de mult cum credem in impartialitatea judecatorului. Iata de ce avocatul trebuie sa evite orice diminuare a independentei sale si trebuie sa fie atent sa nu compromita standardele sale profesionale in scopul de a-si multumi clientul, instanta sau tertele persoane.

2.1.2 Aceasta independenta este necesara atit in problemele necontencioase cit si in cele litigioase. Consultanta oferita de avocat clientului sau nu are nici o valoare daca este data numai pentru a cistiga increderea clientului, pentru a servi intereselor personale proprii sau ca raspuns la presiunea exterioara”

[“2.1. Independence

2.1.1. The many duties to which a lawyer is subject require his absolute independence,

free from all other influence, especially such as may arise from his

personal interests or external pressure. Such independence is as necessary to

trust in the process of justice as the impartiality of the judge. A lawyer must

therefore avoid any impairment of his independence and be careful not to

compromise his professional standards in order to please his client, the court

or third parties.

2.1.2. This independence is necessary in non-contentious matters as well as in litigation.

Advice given by a lawyer to his client has no value if it is given only

to ingratiate himself, to serve his personal interests or in response to outside

pressure.”]

Nota: Conform practicii europene, avocatul va arata „independenta” atunci cind, in timpul desfasurarii activitatii sale:

- nu va fi afectat de alte interese, fie ele personale sau ale tertilor, decit cele ale Clientului sau;

- nu se va teme de consecinte si isi va exprima opiniile intr-un mod deschis si corect

Independenta in exprimarea opiniilor si in deciziile profesionale a fost confirmata si in cadrul profesiei de consilier juridic. Ea nu este afectata de existenta unui contract de munca iar acest principiu a fost statuat de numeroase decizii ale instantelor europene atit pentru profesia de avocat cit si pentru alte profesii [vezi: [Cour de Cassation France, 29/03/1996; Cour de Cassation Belgique, 27/3/1968 (pas 1968,1,916); Hof van Discipline Nederland, 18/12/1974, (Advokatenblad 1975,p 366 et seq)). In acest ultim caz instanta a decis ca angajamentul de munca al consilierului X nu poate pune in pericol independenta si libertatea de exprimare profesionala] .

2. Informatii false sau inselatoare. Nu vor fi niciodata prezentate in mod intentionat informatii false sau inselatoare Instantelor sau Autoritatilor publice.

3. Clientul [Compania] nu va fi indrumat in mod intentionat sa incalce legea.

4. Avocatul [Consilierul] are obligatia de a nu ajuta Clientul [Compania] sa ascunda o incalcare legii petrecuta in trecut.

Nota: In unele tari ale UE exista o obligatie expresa a consilierului juridic de a urma aceasta regula. Ea este de obicei insotia de o alta obligatie, de a refuza sa raspunda intrebarilor daca aceasta inseamna sa protejeze confidentialitatea comunicarilor dintre el si client [societate]. In orice caz aceasta obligatie nu se extinde la aceea de a informa autoritatile despre faptele ilegale petrecute in trecut.Cit timp ea nu este prevazuta in mod expres pentru societati [clienti] in sine nu exista nici un motiv de a invoca o asemenea obligatie, chiar si in cadrul unor proceduri legate de aplicarea legilor privind competitia.

5. Avocatul [Consilierul] are obligatia de a nu ajuta Clientul [Compania] sa ascunda o incalcare a legii luata in calcul de aceasta.

6. In majoritatea statelor europene avocatul are dreptul de a incalca obligatia de confidentialitate pe care o are fata de clientul sau pentru a preveni comiterea unei infractiuni.

Nota:

Acest document cuprinde extrase largi din articolul disponibil la http://www.ecla.org/profession.html

Traducerea este facuta cu permisiunea ECLA. Structura articolului a fost usor modificata pentru publicul roman